Se afișează postările cu eticheta comedie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comedie. Afișați toate postările

miercuri, 26 octombrie 2011

Ideocracy


Din: 2006
Cu: Luke Wilson, Maya Rudolph, Dex Shepard
Regizor: Mike Judge
Gen: tragi - comedie

In Romania statisticile demonstreza clar ca, in medie, o romanca naste 1,3 copii, pe cand o tiganca naste 3 copii. Facand niste calcule simple putem trage concluzia ca intr-un viitor nu foarte indepartat tiganii vor deveni din minoritate, majoritate. Ei.. cum suna?! Imnul national sa fie inlocuit cu o compozitie de-a maestrului Adi Minune, sarmalele si vinul cu micii si berea, puscaria cu hotelul de lux, dacia cu mercedesul, fotbalul cu "sticlismul", gimnastica cu datul din buric. Daca stau bine sa ma gandesc viitorul deja incepe sa se confunde cu prezentul.

Plecand de la aceeasi idee (cotropirea lumii de catre prostie, ignoranta si indolenta) Mike Judge creaza un film menit sa traga un semnal de alarma. Bineinteles ca actiunea transpune viitorul poporului american. "Inventatorii" democratiei moderne descopera un nou regim - "idiocratia" dupa ce numarul persoanelor lipsite de educatie ("cocalari" in traducere libera) a crescut vertiginos.

In anii 2000, Joe Bauers (Luke Wilson) - un soldat mediu din toate punctele de vedere care nu doreste decat sa fie lasat in pace intr-un post uitat de lume -este ales pentru a participa la un experiment militar. El impreuna cu o prostituata sunt criogenati insa, dupa 2 ani unitatea militara este abandonata iar cei care stiau de ei dispar. Dupa 500 de ani de "captivitate" cei doi sunt decongelati dintr-o greseala si descopera o societate alienata unde ei ar putea fi cu usurinta cei mai destepti oameni de pe pamant. Bineinteles, intr-o prima faza Joe incepe sa caute disperat o masina a timpului pentru a-i avertiza pe cei "de acasa" de viitorul Americii. Dar cand afla ca acea masina despre care toata lumea vorbea este doar un carusel dintr-un parc de distractii se hotaraste sa faca ceva pentru a ajuta societatea sa progreseze... macar un pic.


Desi filmul nu exceleaza la nimic inafara de idee, il revad constant pentru ca ma infioara gandul ca pelicula infatiseaza un viitor mai plauzibil decat cel din Total Recall sau Terminator. Oare cum va arata Romania stranepotilor nostri daca acum este in halul asta?

duminică, 16 octombrie 2011

Modern Family

Din: 2009
Cu: Ed O'Neill, Sofia Vergara, Julie Bowen
Gen: Comedie

Eh si cam gata cu vacanta! De la jumatatea lunii septembrie au reinceput majoritatea serialelor iar cinematografele "gazduiesc" din nou filme care merita vazute... asadar si prin urmare, e cazul sa reincep activitate de pe blog.

Din lipsa acuta de productii cinematografice m-a prins un nou virus foarte periculos, cel al serialelor americane. Primul pe lista este Modern Family, preferatul galei premiilor Emy. Toata povestea porneste de la o familie americana tipica, plina de stereotipuri: Claire si Phil Dunphy (ea casnica, el agent imobiliar) parinti a trei copii adolescenti: Haley (dependenta de telefonul mobil, populara si not so bright), Alex (tocilara familiei) si Luke (usor retardat in stilul tipic american).



Cu toate acestea familia Dunphy devine "modern family" cu "ajutorul" rudelor lui Claire. Mitchel (fratele) este gay si are o casnicie fericita cu Cam impreuna cu care a adoptat o fetita vietnameza. Mitchel este working dad, avocat de meserie, si incerca pe cat posibil sa isi ascunda in public orientarea sexuala. La celalalt pol, Cam este "mama" familiei, casnic si cu trasaturi efeminate, el nu ezita sa isi arate in public afectiunea fata de sotul sau. Jay (tatal sexagenar) este proaspat casatorit cu Gloria, o columbiana cu 30 de ani mai tanara si care are si un baiat de 11 ani dintr-o casnicie anterioara. Jay (Ed O'Neil) este un milionar cu sotie superba si lipsit de orice grija ceea ce ne duce cu gandul la Al Bundy (celalalt personaj celebru al lui Ed O'Neil) si la viata lui nenorocita. Gloria inca se adapteaza vietii americane iar accentul ei face comunicare mai... interesanta. Manny, baiatul Gloriei, este un barbat in miniatura in care fierbe sangele latin. El scrie poezii, filirteaza cu fiecare fata care ii iese in cale si mediteaza profund la sensul vietii fiind mai apropiat de varsta lui Jay decat e Gloria.

Ce mi s-a parut genial a fost faptul ca Steven Leviatan, creatorul serialului, a ales sa prezinte viata familiei sub forma unui reality show cu cadre miscate si imperfecte iar interviurile "post factum", care surprind parerile tuturor, dau un plus situatiilor hilare in care sunt implicati. Cu toate ca prezinta viata lor normala dominata de rutina si obligatii familiale... ei reusesc sa transforme totul intr-o comedie.

Trailer -ul serialului il gasiti aici... pentru ca imaginile vorbesc de la sine.

luni, 27 iunie 2011

Vampires Suck


Din: 2010

Cu: actori tineri si necunoscuti + chinezoiul din Hangover

Gen: Comenie, parodie

Dintre toate comediile cel mai mult imi plac parodiile :">. Situatiile exagerate, glumele explicite si discreditarea unui film care a inregistrat un real succes la boxoffice mi se par mai protrivite pentru denumirea de comedie decat 2 indragostiti constipati sub clar de luna. Deci pot sa spun ca filmul mi-a placut.

Actiunea se bazeaza pe parodierea primelor 2 filme din fraciza Twilight. Astfel, adolescenta emo Becca se vede in situatia de a se muta la tatal ei pentru ca maica-sa il urmareste prin tara pe Tiger Woods. Aici il cunoaste pe Edward Sullen, un adolescent vampir virgin si incep o poveste de dragoste cel putin ciudata. In urma unui incident Edward se vede nevoit sa plece iar Becca ramane parasita intr-o padure plina de vampiri. Inevitabilul se produce si The Black Eyed Pees... ooops vroiam sa zic cei trei vampiri fiorosi o ataca insa Jacob White and his Merry Men o salveaza :X. Crezand ca e moarta, Edward o paraseste pe Lady Gaga si hotaraste sa isi expuna fundul ridat in fata intregii scoli pentru a fi linsat de Zvolturi dar Becca il salveaza la timp... blablabla Happy End :)).

Nu te poti astepta la cine stie ce capodopera sau la o filosofie cinematografica nemaipomenita... e o parodie for God's sake :)). Lasa-ti neuronul liber si relaxeaza-te. Enjoy!


duminică, 26 iunie 2011

Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides


Din: 2011

Cu: Johnny Depp, Geoffrey Rush, Penélope Cruz, Ian McShane

Regizor: Rob Marshall

Gen: Fantezie, Actiune, Comedie

Intr-un cuvant: DEZAMAGITOR! :(. Si asta nu pentru ca filmul este intr-adevar prost ci pentru ca nu imi place banalitatea si minciuna. Zic banalitate pentru ca acest al 4-lea film din serie nu se deosebeste cu nimic de celelalte 3 (ei nu chiar cu nimic, disparitia lui Orlando Bloom din cast a fost remarcata... chiar eram curioasa cum i-o fi viata in locul capitanului Davey Jones) si zic minciuna pentru ca biletul l-am platit pentru un film IMAX 3D insa inafara de o sabie si de o feriga nu am vazut nimic special. Dar hai sa ii acord clementa in ceea ce priveste acest aspect, niciun film asa zis 3D nu are mai multe efecte :-J.

Sa ne intoarcem la ideea de banalitate. Ca deobicei, Jack Sparrow nu are o corabie cu care sa plece in cautarea unei comori (materializata in Fantana tineretii). Ca deobicei, legea este pe urmele lui si prin viclenie, manipulare si perfidie reuseste sa scape si sa puna mana pe o corabie. ELEMENT NOU: De aceasta data el este cel pacalit si in loc de comandant de nava ajunge un simplu matelor (detalii nesemnificative :)) ). Ca deobicei, in cursa pentru comoara se inscrie cel mai de temut pirat (in acest film in persoana capitanului Barbă-Neagră de pe "Queen Anne's Revenge") si un reprezentat sau 2 al unor monarhii europene. Evident ca are loc o batalie intr-o pestera si Jack saves the day, insa de aceasta data o salveaza pe frumoasa "piraterita" Penelope Cruz si nu pe tantalaul de Orlando Bloom. Finalul e la fel ca de fiecare data... cineva ramane parasit pe o caricatura de insula cu un palmier si Jack Saparrow se afla in situatia de a fi atat de aproape si totusi atat de departe de corabia lui mult iubita Black Pearl. Ah si sa nu uit de motivul sirenelor prezent in toate cele 4 filme.

In final nu pot spune decat ca acest film si-a atras simpatia publicului si a criticilor datorita povestii initiale si nici decum datorita scenariului nemaipomenit sau a regiei spectaculoase. Este un exemplu perfect de "ce-i prea mult strica". Cu toate acestea, rupt complet din contextul celorlalte 3 filme, Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides este un film bun.



marți, 8 februarie 2011

Life as we know it


Din: 2010
Cu: Katherine Heigl, Josh Duhamel
Regizor: Greg Berlanti
Gen: romance, comedie

Cum spuneam si in postul anterior, nu mai exista genuri de filme independente ci doar in combinatii. Prin urmare, regizorul si scenaristii filmului Life as we know it incearca sa combine cu succes drama, comicul de situatie si povestea de dragoste. Eu as spune ca le-a reusit. Cel putin nu ma zgarie pe retina.

In alta ordine de idei, pelicula prezinta povestea lui Messer (Josh Duhamel) un tanar frumos, bine platit si plin de sine si a lui Holly(Katherine Heigl) o tanara retrasa si cu ghinion in dragoste. Dupa o intalnire esuata, Messer si Holly ajung sa se urasca in ciuda faptului ca prietena lui Holly si prietenul lui Messer erau casatoriti si se erau obligati sa se intalneasca la multe evenimente sociale. In urma unui accident tragic prietenii lor isi pierd viata si le lasa custodia fiicei lor Sophie, in varsta de un an. Aflati in postura de a fi parinti desi nu se suportau, Holly si Messer sunt nevoiti sa depaseasca mai multe obstacole pana ajung, evident, sa se iubeasca.

Un film caruia ii lipseste originalitate avand in vedere ca Katherine Heigl joaca din nou rolul unei femei care mai intai se trezeste cu un copil si abia apoi se gandeste ca ar fi cazul sa se indragosteasca de tatal copilului. Ma refer, evident, la asemanarea cu Knocked Up.

Pe total e o comedioara reusita iar regizorul reuseste sa surprinda destul de bine situatia ridicola in care sunt pusi cei doi fara sa dea in penibil.



vineri, 4 februarie 2011

Love and Other Drugs


Din: 2010
Cu: Jake Gyllenhaal, Anne Hathaway
Regizor: Edward Zwick (are in palmares Legends of the Fall, Ultimul samurai si Blood Diamond)
Gen: comedie, drama, romance, biografic

Filmul are la baza cartea autobiografica "Hard Sell: The Evolution of a Viagra Salesman" a autorului Jamie Reidy care prezinta evolutia unui distribuitor de medicamente (Viagra in special) din anii '90. Dupa cum s-a mai demonstrat de zeci de ori un film adaptat dupa o carte autobiografica risca sa fie varza pentru ca sunt inghesuite prea multe elemente intr-un timp prea scurt. Prin urmare si Love and Other Drugs este un amalgam de fire epice si nici unul nu este dezvoltat suficient astfel incat, in final, nu poti dezvolta un sentiment de empatie. De altfel, am observat aceasta tendinta de a amesta genurile dramatice si in cazul altor filme. Se pare ca au disparut complet filme care sunt exclusiv drame, povesti de dragoste sau comedii. Doi tipi nu se pot indragosti fara cateva glume cliseistice, nevasta-sa nu poate sa moara fara 2-3 declaratii de dragoste siropoase, nu mai poti rade detasat la o comedie fara sa vezi inimioare si cupidoni. Se pare ca acest ghiveci prinde la public so... be it!

Se pare ca dihotomia titlului si cuvantul "and" au un rol foarte bun deoarece filmul urmareste doua planuri total diferite si ar putea cu usurinta ca se constituie in 2 pelicule distincte. Pe de o parte avem prezentata viata profesionala a lui Jamie (Jake Gyllenhaal), un tanar ce sufera de ADHD si din aceasta cauza nu are nici liceul terminat. Cu toate acestea, este foarte inteligent si abil, exceland in meseria sa si adunand suficienti bani pentru un trai mai mult decat decent. Succesul si banii duc automat la femei... multe femei frumoase. Si asta a fost partea cu "Other Drugs", sintagma tradusa ca din galeata de distribuitorii romani ("alte dependente").

Partea cu Love este acoperita de povestea cu Maggie (Anne Hathaway). Initial totul incepe cu o aventura sexuala usor cam vulgara pentru o comedie romantica. Nici unul dintre parteneri nu cauta apropiere si o relatie serioasa. Jamie nu doreste acest lucru pentru ca nu e in natura sa iar Maggie pentru ca e constienta de evolutia nu tocmai placuta a bolii ei - Parkinson. Dar, psihologia inversa isi face efectul si Jamie se indragosteste de Maggie ajutand-o sa depaseasca drama ce o presupune boala sa.



Asa cum am afirmat si la inceput nici unul dintre cele doua fire narative nu sunt suficient aprofundate incat nu te poti bucura concret de scuccesul profesional a lui Jamie pentru ca e undeva un fel de background story. Dar nici povestea de dragostea nu e bine fundamentata. Schimbarea din relatia lor este brusca si nedefinita, impactul bolii lui Maggie este slab conturat deoarece comedia atenueaza nuanta de dramatism.

In concluzie, daca nu sunteti stickler for details este un film perfect pentru o dupa amiaza usoara de weekend. Enjoy!


miercuri, 2 februarie 2011

Tangled


Din: 2010
Cu: Mandy Moor, Zachary Levi
Regizor: Nathan Greno
Gen: comedie, romance

Anul a inceput foarte bine in cinematografele romanesti. Printre cateva nume care merita o vizita la cinema este si Tangled/O poveste incalcita, un desen animat oferit de Disney si inspirat din povestea fratilor Grimm - Rapunzel. Povestea pastreaza doar cateva aspecte din cea originala precum turnul din padure, vrajitoarea si parul blond exagerat de lung. Restul "detaliilor" au fost cospetizate pentru a da bine in varianta comerciala. Prin urmare,printesa Rapunzel este rapita de o vrajitoare care o inchide intr-un turn din padure. Aceasta foloseste puterile magice ale lui Rapunzel pentru a ramane tanara si nemuritoare, pretextand ca este adevarata mama a sa si "detentia" este spre binele ei pentru a o proteja de raul din lume. Toate pana intr-o zi cand in turn se refugiaza un hot urmarit de garzile palatului. Curajoasa si determinata, Rapunzel reuseste sa-l convinga sa o duca pana la palat pentru a participa la sarbatoarea in cinstea printesei pierdute. Bineinteles ca au parte de multe aventuri si finalul este unul fericit iar cei doi, Flynn Rider si Rapunzel au trait fericiti pana la adanci batraneti.


Cu un buget de 260 mil de dolari, Tangled este desenul animat cel mai scump din istorie si al doilea din categoria filmelor (dupa Avatar, probabil). Pentru un asa buget ma asteptam la mai multe efecte si sa nu apara nicio greseala de montaj, cel putin nu una pe care sa o observe si un ochi neavizat. La un momentdat Flynn Rider raspunde la o intrebare insa in cadru e Rapunzel si ... guess what... buzele se misca in asa fel incat creaza impresia ca e replica ei :)).

In alta oridine de idei, pelicula pastreaza aceeasi nota comina pe care o au majoritatea desenelor animate din ultima vreme. Multe replici acide, comic de situatie si de caracter. Iar povestea este in asa fel construita incat fiecare categorie de public se poate identifica cu un personaj. Prin urmare, Rapunzel este adolescenta tipica, caruia i se refuza oportunitatea de a descoperi singura ce e "afara", Flynn Rider este un aventurier frumos si cu succes la fete :)), iar Mother Ghotel (vrajitoarea) pare a fi un parinte exagerat (inafara de faptul ca semana cu Cher). Prin urmare, atat copii cat si adultii au cate ceva de invatat din filmulet si daca nu, macar se amuza.

Uh uh uh sa nu uit! Calul Max cu valeitati de ogar si cameleonul au mari sanse sa ajunga noii Puss in Boots si Donkey din Sherk! Doua personaje foarte reusite care coloreaza si mai mult povestea!



Rapunzel: Something brought you here, Flynn Rider. Call it what you will... Fate... Destiny...
Flynn Rider: A horse?

Flynn Rider: You smell that? Take a deep breath through the nose.
[Breathes through nose]
Flynn Rider: Really let that seep in. What are you getting? Because to me, that's part man-smell, and the other part is really bad man-smell. I don't know why, but overall it just smells like the color brown. Your thoughts?

Rapunzel: So mother, earlier I was saying tomorrow is a really big day, and you didn't really respond, so I'm just gonna tell you: IT'S MY BIRTHDAY! Tada!
Mother Gothel: No no no, can't be. I distinctly remember, your birthday was last year.
Rapunzel: That's the funny thing about birthdays, they're kind of an annual thing.

[of a Wanted poster of himself]
Flynn Rider: This is bad! This is very very bad, this is really bad...
[holds up the poster]
Flynn Rider: They just can't get my nose right!
Stabbington Brother: Who cares?
Flynn Rider: [acknowledges a poster of the Stabbington Brothers] Well, it's easy for you to say! You guys look amazing!

Rapunzel: We made it.
Flynn Rider: Her hair glows!
Rapunzel: We're alive. We're alive!
Flynn Rider: I didn't see that coming.
Rapunzel: Eugene.
Flynn Rider: Her hair actually glows
Rapunzel: Eugene.
Flynn Rider: Why does her hair glow!
Rapunzel: Eugene!
Flynn Rider: [almost in hysteria] What!
Rapunzel: It doesn't just glow.
Flynn Rider: [Pascal smiles at him, smugly] Why is he smiling at me?

Flynn Rider: But I know what the big question is? Did Rapunzel and I ever get married? Well I am happy to say after years and years of asking, I finally said yes.
Rapunzel: Eugene!
Flynn Rider: Okay, Okay I asked her.
Rapunzel: And we're living happily ever after!
Flynn Rider: Yes we are.

Megamind


Din: 2010
Cu: Will Ferrel, Brad Pitt, Tina Fey, Ben Stiller, David Cross
Regizor: Tom McGrath
Gen: animatie, comedie

Dupa ce au abandonat proiecte precum Shrek sau Madagascar, DreamWorks da lovitura cu un nou desen animat plin de comedie - Megamind. Desenul se vrea a fi o parodie a filmelor cu supereroi, regizorul Tom McGrath declarand ca filmul e inspirat de Batman (1966) si Superman (1978). Insa pe langa ideea de parodie se mai contureaza inca doua idei (cam filozofice pentru un desen animat) Ma refer aici la ideea conform careia destinut ti-l construiesti singur si nu ar exista bine fara rau.

Storyline-ul este destul de simplu. Exilati de pe o planeta extraterestra, Megamind si Metro Man devin rivali de moarte inca din scutece. Din cauza unor evenimente neplacute din copilarie Megamind se hotaraste sa devina raufacatorul orasului, in timp ce Metro Man devine eroul din Metro City. Insa ce se intampla cand bad guy-ul invinge?! Raul ramane fara Bine si isi pierde scopul si intr-un final Megamind saves the day :)).

Trivia Stuff:
Cel putin 9 trimiteri la alte filme:

1. Roxanne, personajul feminin din film (voce Tina Fey), e răpită - după cum se vede şi din imaginile publicate mult înainte de lansarea filmului - de Megamind. Apoi este ameninţată ca va fi torturată. Acum se parodiază seria Saw, pentru că Megamind îi prezintă lui Roxanne tot arsenalul de obiecte ale torturii, iar ea - degajată - le clasifică, pe rând, ca fiind "demodate", "infantile", "clişeistice" etc.
2. Roxanne Ritchi a fost numită după Roxanne Simpson, reporteriţa din Ghost Rider (2007), jucată de Eva Mendes.Regizorul Tom McGrath declară că filmul e inspirat de Batman (1966) şi Superman (1978).
3. Costumul lui Minion e inspirat de monstrul din filmul Robot Monster (1953), unde apare un bărbat în costum de gorilă şi cască de scafandru pe cap.
4. Arca din Indiana Jones în căutarea arcei pierdută 1981 a ajuns, se pare, în camera comorilor lui Megamind.
5. La muzeul Metro Man, există o statuie a supereroului pregătindu-se să prindă cu mâna un avion. E o referinţă la Superman al lui John Byrne, unde supereroul îşi face intrarea prinzând cu mâinile un avion şi salvând-o pe Lois Lane.
6. Hal, cameramanul pămpălău din film, poartă o insignă galbenă cu emoticonul "faţă tristă." E o referinţă la Watchmen al lui Alan Moore, unde unul dintre supereroi (Comediantul) purta şi el aşa ceva. Comediantul însă era un justiţiar labil psihic, şi asta anticipează un Hal corupt şi dezechilibrat.
7. Mr. Miyagi (Karate Kid, 1984) l-a antrenat, se pare, şi pe Megamind. Pentru că acesta îi ţine portretul pe perete.
8. Minion îi spune lui Megamind cum că noul său costum se numeşte "Black Mamba" (Mamba negru). Black Mamba este şi codul Miresei din Kill Bill.
9. Filmul îl parodiază pe Superman (1980). Megamind ia înfăţişarea personajului lui Marlon Brando atunci când îl antrenează pe Titan.

Eu as mai adauga:
1. Antagonia numelor Megamind si Minion a raufacatorului si a acolitului este asemanatoare ca cea din Austin Power.
2. Coloana sonora cuprinde melodii precum Back in Black" by AC/DC, "Bad to the Bone" by George Thorogood and the Destroyers, "Highway to Hell" by AC/DC ceea ce ma duce cu gandul la Supernatural.
3. Culoarea albastra a lui Megamind imi aminteste de Avatar.

Credit pentru top

luni, 31 ianuarie 2011

The kids are all right





Din: 2010;
Cu: Annette Bening, Julia
nne Moore, Mark Ruffalo, Mia Wasikowska, John Hutcherson;
Gen: Comedy, Drama

The kids are all right este unul din cele 10 pelicule nominalizate pentru titlul de "cel mai bun film" in acest an, la premiile oscar 2011. Subiectul principal al filmului surprinde viata lui Nic si Jules, un cuplu de lesbiene, si a copiilor lor, Paul si Joni, in momentul cand se decid sa-si intalneasca tatal biologic, sau mai bine zis, "donatorul de sperma".
Pe o scara de la 1 la 10, acord filmului nota 6, ceea ce inseamna un pic peste medie. Sunt inca nedumerit de ce anume s-a decis ca acest film sa fie nominalizat pentru premiile Oscar. Admit, subiectul filmului este, din punctul meu de vedere, inedit. Putine sunt filmele ce se incumeta sa abordeze un subiect atat de sensibil, precum casatoriile intre gay, daramite intemeierea unei astfel de familii, cresterea unui copil etc. Mai mult chiar, filmul trateaza de asemenea si ideea impactului pe care l-ar avea intalnirea membrilor familiei cu tatal biologic. "Ce fel de om este?", "Ce fel de om este, considerand ca a donat sperma?", "Care ii va fi reactia cand va auzi de noi?", "Este de treaba?", "Ma voi intelege cu el?". Cam acestea sunt intrebarile pe care regizorul a incercat sa le atinga in principal. Ce s-a intamplat mai departe? Pai, ca in orice film Hollywoodian, s-a simtit nevoia dramatizarii si exagerarii, pentru a prinde la public, pentru a impresiona si in final pentru a se vinde. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem, cam asta vrea publicul: putin (mai mult) dramatism, situatii neprevazute ce te fac sa te gandesti la sensul vietii, la rolul tau in aceasta viata, tratarea de subiecte filozofice si in final, gasirea unei solutii. Gasim toate aceste elemente in acest film, unele conturate atent si ingrosate cu bold pentru a sari in ochi, nicidecum a fi subtile, nu cumva ca spectatorii sa nu le sesizeze, altele fortat introduse in "timeline-ul actiunii" pentru a crea asa numitul factor de uimire ("wow-factor"). Astfel incat, in final, a iesit un ghiveci.

Pe scurt, (atentie celor care nu vor sa afle detalii specifice despre actiunea filmului) totul e frumos si bine la inceput: avem de-a face cu obisnuitele ciondaneli intre parinti, intre parinti si copii, acestia traiesc intr-o casa mare tipic americaneasca, copii se duc la scoala, au prieteni, se indragostesc, parintii (adica cele doua mame) fac sex noaptea in timp ce se uita la filme pornografice intre barbati, toata lumea e fericita. Totul pare sa se schimbe in momentul cand unul dintre copii, Joni, il contacteaza pe tatal ei biologic, Paul si stabilesc o intalnire. Tatal biologic, asa cum este conturat de catre regizor, e tipul oportunistului. Nu a absolvit colegiul la care s-a inscris, prefera munca facuta cu propriile maini decat cititul cartilor, ii place gradinaritul, detine un restaurant, are suficienti bani si femei la discretie. Asa cum va asteptati, Paul devine o parte importanta a vietii celor 4 protagonisti. Lucrurile incep sa scartaie in momentul cand una din cele doua mame, mai exact, Jules, are o relatie sexuala cu tatal biologic, pe fondul depresiei varstei mijlocii.


Singurul lucru care mi-a placut la film, a fost actingul. Dialogurile, comportamentul actorilor au fost foarte bine executate, naturale, mai ales rolurile celor doua mame. Pacat totusi de film pentru ca a tratat un subiect atipic, in cel mai tipic, "hollywoodian" si neoriginal mod posibil.

vineri, 3 decembrie 2010

Disturbia


Din: 2007
Cu: Shia LaBeouf, Carrie Ann - Moss
Regizor: David Caruso
Gen: Thriller, comedie, dragoste, drama

Cum poate fi un film un ghiveci de drama, comedie, dragoste, thriller si horror si totusi sa iasa destul de bun? D.J. Caruso demonstreaza ca se poate. Prin urmare, Kale (Shia LaBeouf) este un adolescent tipic de 17 ani insa viata lui este data peste cap cand tatal sau moare intr-un accident de masina provocat chiar de baiat. Suferind de o cadere nervoasa, Kale isi loveste profesorul si ajunge sa fie arestat la domiciliu. Plictisindu-se de moarte, incepe sa isi spioneze vecinii. Asa se indragosteste de fata vecinilor nou mutati si descopera ca vecinul din spatele casei ar putea fi un criminal in serie. Dar oare suspiciunea luni are o baza fondata sau e doar rodul imaginatiei lui?

Desi primele 30-40 de minute nu sunt spectaculoase, axandu-se pe viata banala de arestat la domiciliu a lui Kale, urmatoare ora are destul de mult suspans incat bataile inimii ti se vor auzi in toata camera. Unii spun ca finalul e destul de prevezibil, mie nu mi s-a parut chiar asa de usor de ghicit... pana la urma vecinul putea sau nu putea fi un criminal, sunt destul de multe scene pro si contra acestei teorii.


Si pe langa tot suspansul si ipotezele privind criminalul, scenaristul "arunca" si cea mai buna replica de vrajit o fata :))

Ashley: What else have you seen Kale?
Kale: What else have I seen?
Ashley: Yeah, what else?
Kale: I've seen a lot. I mean, not like that, not, I mean...
[takes a breath]
Kale: For instance, I've seen that you're maybe one of, I don't know, three people in the world that likes pizza-flavored chips. You're also the only person I've ever seen that spends more time on the roof of her house than in her actual house. And what are you doing? You're reading. Books. You know, not "US Weekly or "Seventeen", or, you know... but you're reading substantial books. You also do this, uh...
[scratches head, chuckles]
Kale: You do this thing where, it's like an OCD thing, but it's not. It's, um... Whenever you're leaving your room, you grab the doorknob, you turn it and you're getting ready to leave but you don't, you stop and you back up and you turn to the mirror and you stare at yourself. But it's not like a, you know, "I'm so hot" kind of stare. You know, it's more like... "Who am I, really?" And to ask yourself that, I mean, that's so cool. So you look out the window all the time like I do, only you're looking at the world, you know? Tryin' to figure it out, trying to understand the world. Trying to figure out why it's not in order like your books... I'm only looking at you.
Ashley: That's either the creepiest... or the sweetest thing I've ever heard.

:))))

joi, 2 decembrie 2010

Shrek Forever After


Din: 2010
Cu: Mike Myers, Cameroon Diaz, Eddie Murphy, Antonio Banderas
Regizor: Mike Mitchell
Gen: Animatie, comedie

HA! Abia acu realizez ca nu am postat nicio recenzie a unui film de animatie. Eram chiar fan :">.

Cat despre Shrek, nu cred ca mai are rost sa va zic mai multe ca toti ati vazut macar unul din serie (daca nu RUSINE! pune mana si te uita). In partea a IV-a (si ultima) Shrek trece printr-o criza a varstei de mijloc si incepe sa strambe din nas la viata lui perfecta si linistita. Prin urmare, face un pact cu Rumplestilskin (sper ca nu i-am pocit numele) in care micul vrajitor se obliga sa ii redea lui Shrek bucuria de a fi un capcaun adevarat pentru o zi in schimbul unei alte zile din copilaria sa. Zis si facut. Shrek e fericit ca oamenii fug din nou de el si e departe de nevasta, copii si rutina. Dar cum totul era prea frumos sa fie adevarat, Sherk descopera ca in acest univers paralel el nu s-a nascut niciodata, regatul Far Far Away e condus de Rumplestilskin, Donkey si Pus in Boots nu il cunosc, iar Fiona e liderul rezistentei... etc, etc, etc.... Happy End!

Pe de o parte imi pare rau ca s-a terminat cu seria Shrek, erau cele mai reusite filme de animatie care au creat o noua poveste moderna, potrivita mai mult pentru adulti, plina de ironie, sarcasm si umor de situatie. Pe de alta parte nu cred ca producatorii mai aveau ceva nou cu care sa atraga publicul in cinematografe.


Bbye Shrek!

vineri, 26 noiembrie 2010

R.E.D.


Din: 2010
Cu: Bruce Willis, Morgan Freeman, John Malkovich,
Regizor: Robert Schwentke
Gen: actiune, comedie

Traducerea in limba romana a filmului nici ca putea fi mai inspirata - Greu de pensionat. Desi e trecut de prima tinerete, Bruce Willis inca mai accepta roluri de "gigi duru batausul". O decizie destul de riscanta dar, din fericire, i-a iesit un film cel putin simpatic, trecand la mustata pe langa penibil.

Alaturi de Morgan Freeman si John Malkovich joaca rolul unui agent secret pensionat. Din cauza unor intrigi politice si militare, Franck Moses (Bruce Willis) trebuie lichidat, impreuna cu intreaga sa fosta echipa. Dezamortiti din rutina lor de pensionari... echipa de batranei isi salveaza pielea si desconspira planurile demagogice ale unor inalti demnitari. In paralel cu lupta pentru propria viata, Frank traieste o poveste de dragoste tomnatica, cel putin haioasa. HAPPY END :)).

Filmul merita vazut intr-o dupa amiaza cu prietenii pentru ca are urme usoare de umor, scene de lupta, 2 -3 explozii si o distributie de exceptie... ENJOY!

miercuri, 1 septembrie 2010

Yes Man

Din: 2008
Cu: Jim Carey
Regizor: nu conteaza ca oricum Jim Carey face ce vrea in filmul ala
Gen: comedie

Inca nu m-am lamurit ce e cu Jim Carey asta. Stiu ca e un actor bun care iti poate transmite si alte stari decat "razi pana faci febra la falci" (vezi Number 23) dar nu stiu daca acele "funny faces" duse la extrem mai sunt sau nu hilare. Uneori acest trademark merge de minune si dau deliciu comediei, alteori sunt mai mult decat penibile.

Revenind la Yes Man, filmul nu mi s-a parut deloc original, ba din contra pare a fi un remake al filmului din '97 Liar, Liar al carui personaj principal e intruchipat tot de Carey. In Liar, Liar personajul lui Carey, avocat, nu mai poate minti in urma unui blestem. De aici, evident, reies o serie de faze comice in care el nu mai poate minti pentru a castiga procese.

In Yes Man nu se intampla nimic mistic. Carl Allen (Jim Carey), agent de credite, este un nihilist convins si la orice intrebare/invitatie/oportunitate spune NU. Intr-o zi se hotaraste sa participe la o conferinta in care negativistii invatau sa spuna DA. Convins ca tot ghinionul din lume e adunat la el in curte pentru ca spune mereu "nu", Allen incepe sa spuna "da" la orice, fara discernamant. Si asa ajunge sa ofere credite oricui, sa fie "jefuit" de un homeless, sa se culce cu o baba (!) dar sa gaseasca si femeia vietii lui. Intr-un astfel vartej de intamplari il accidenteaza grav pe profesorul care preda cursul "Yes men". Exasperat de convingerile lui Allen profesorul ii spune ca totul tine de subconstient si ca poate, din cand in cand, sa spuna si nu.

Ideea de baza a filmului e chiar simpatica si reliefeaza ca orice lucru e bun in canditati mici. Cat despre calitatea umorului... ce sa spun... daca apreciati stilul Carey inseamna ca e un film fff bun.

joi, 26 august 2010

The Sorcerer's Apprentice


Din: 2010
Cu: Nicolas Cage, Monica Bellucci, Jay Baruchel (tantalaul din She's Out of My League sau Knocked Up)
Regizor: Jon Turteltaub (+ producarii filmului Printul Persiei: Nisipurile timpului si a seriilor Piraţii din Caraibe)
Gen: actiune, fantezie si un pic de comedie

Vazusem trailerul si parea ceva simpatic cu un usor umor si in acelasi stil "mitic" al Prince of Persia. Bineinteles ca tot ce era mai bun era cuprins in trailer (la ce ma puteam astepta 8-|) insa, per total, mi-a placut filmul. Plusul cel mai mare il are combinatia foarte reusita intre replici comice si actiune. Umorul - un element supriza (caci tu intri cu ideea ca te uiti la un film de actiune)- mi-a placut mult... am ras mai mult si cu mai multa pofta decat la orice comedie de duzina, plina de clisee si glume expirate de genul "ia si razi ca asta tre sa faci la o comedie".

Povestea nu da pe dinafara de originalitate nici de spectaculozitate. Merlin lasa cu limba de moarte ucenicului sau Balthazar (Nicolas Cage) misiunea sacra de a-l gasi pe prim merlinianul (urmasul lui Merlin, d'oh) care va reusi sa o omoare pe Morgana si va preveni sfarsitul lumii. Dupa aproape 1000 de ani reuseste sa-l gaseasca in persoana lui Dave Stuller (Jay Baruchel). Daca acest Dave ar fi fost un adevarat Rambo al magiei filmul s-ar fi terminat in primele 15 min. Prin urmare, Dave este un tocilar neindemanatic, antisocial si neajutorat. Dupa o prima intalnire cu magia Dave reuseste sa se faca de ras in fata intregii scoli si sa il elibereze pe Horvath, slujitorul devotat al Morganei care planuieste eliberarea vrajitoarei si sfarsitul lumii. Peste vreo 10 ani tantalaul se reintalneste cu Balthazar care il convinge sa invete tainele magiei si sa plece in cruciada improtriva lui Horvath si a Morganei. Ca in orice basm binele invinge raul.

Efectele speciale nu au fost chiar multe si nici extraordinar de spectaculoase insa bine realizate iar coloana sonora s-a ridicat la inaltimea asteptarilor (asta in contextul in care am vazut filmul la cinema, pe un laptop nu cred ca efectul ar atrage atentia).

luni, 2 august 2010

The Hottie and the Nottie


Din: 2008
Cu: Paris Hilton
Regizor: vai viata lui ca trebuit sa lucreze cu Paris
Gen: comedie

Of saraca... chiar nu ii zice nimeni ca e penibilul cu peruca blonda 8-| Ce i-a trebuit fatucei asteia sa joace in filme... a nenorocit bunatate de film. Talent de scandura esuata 8-|... Bietii actorii sa dadeau de ceasul mortii incercand sa salveze filmul si parasuta blonda zambea tamp, dadea ochii peste cap si zicea 3 vorbe cu buzele tuguiate...

Facand exceptie de parasuta, filmul e chiar bunicel chiar daca se inscrie in categoria comediilor de dupa amiaza. Totul se invarte in jurul lui Cristabel (Paris Hilton) si al prietenei ei June. Draga de Cristabel nu vrea sa inceapa o relatie pana nu ii gaseste un partener decent lui June. Lucru destul de complicat avand in vedere ca June arata ca un troglodit. In incercarea de a o cuceri pe Cristabel un alt tembel ii face lipeala lui June cu Mr Jonny Bravo. Tipu asta reuseste sa scoata femeia din ea ... si cand o vede frumoasa tembelul ramane cu ea si uita de Cristabel. Tipic...

Man About Town


Din: 2006
Cu: Ben Affleck
Regizor: nu conteaza
Gen: comedie

O comedioara usurica in care Ben Affleck joaca rolul unui barbat de succes cam blazat si plictisit de viata. In incercarea de a diversifica monotonia apeleaza la niste cursuri de autocunoastere. Aici este nevoit sa tina un jurnal cu cele mai secrete si adanci ganduri. Jurnalul ajunge pe mana unei jurnaliste de scandal care il santajeaza ca va publica jurnalul si o data cu el si frauda prin care a reusit sa isi infiinteze firma. De aici o serie de aventuri prin care Jack Giamoro (Ben Affleck) si partenerii sai de afaceri incearca sa recupereze jurnalul. Happy end.

Fools Gold



Din: 2008
Cu: Matthew McConaughey, Kate Hudson, Donald Sutherland
Regizor: Andy Tennant
Gen: comedie, aventura

E un film de vara, fresh, cu peisaje exotice, apa albastra si bikini si cam atat. Inceputul e destul de bun dar apoi se rasufla pe parcurs. Gradul de "comic" e destul de bun. Insa pur si simplu nu-i suport fata lui Matthew McConaughey, nu exista actor mai antipatic... nici numele nu i-l suport... cine naiba l-a botezat cu un nume atat de lung si de coplicat. In fine, o parere pur subiectiva.

Totul incepe cu un cuplu care e in pragul divortului si al falimentului din cauza eforturilor de a descoperi o comoara din sec al XVIII-lea. Acestia sunt in competitie cu alti treasure hunters. Lor li se alatura si un miliardar care ii sprijina financiar in demersurile lor. Happy end.

Did You Hear About the Morgans?


Din: 2009
Cu: Hugh Grant, Sarah Jessica Parker
Regizor: Marc Lawrence
Gen: comedie, romance

Se stie ca nu sunt fanul comediilor si ca le urmaresc atunci cand neuronul meu vrea sa ia o pauza si sa zburde liber unde vrea muschiul lui. Asa ca am incercat sa fiu cat de cat ingaduitoare cu recenziile comediilor ca nu-s chiar toate jalnice. Insa am trait sa vad si cel mai oribil film de comedie... mai prost chiar si decat American Pie 5,6 si decat High School Musical si decat Hannah Montana.. ca macar astea nu aveau pretentii de filme mari si nu aveau in distributie actori celebri. Dar sa iasa asa o penibilitate si sa ai pretentii de mare film... jalnic. Si unde mai pui ca in rolul firavei indragostite au distribuit-o pe Sarah Jessica Parker. Cea mai urata actrita ever... horse face.. e atat de urata incat bietul Hugh Grant se uita pe langa ea cand isi declara dragostea.

In mare e vorba de un cuplu destul de bogat din NY a carui casnicie e pe duca. Dintr-o intamplare sunt martori la o crima si trebuie sa intre in programul de protectie a martorilor... de aici cate incurcaturi... bla bla bla... happy end.

Killers


Din: 2010
Cu: Katherine Heigl, Ashton Khutcher
Regizor: nu m-a interesat
Gen: Comedie, actiune

Un film destul de rasuflat si plin de clisee. De fapt e atat de plin incat am avut impresia ca m-am uitat la un remake de al lui Mr and Mrs Smith. Noroc de fata dragalasa a lui Katherine Heigl si de muschii bine facuti a lui Ashton.

Ideea in mare e ca tipa se indragosteste si se casatoreste cu un agent secret. Acestia duc o viata linistita pana cand vechea meseria a sotului le creeaza probleme si trebuie sa se lupte pentru propria viata.

Ce face un pic mai interesant filmul e schimbul de replici care pe alocuri are si umor de buna calitate. In rest.. ce sa zic un film de duzina, de vara, antiplictiseala, nememorabil etc etc etc

luni, 5 iulie 2010

The Break - Up


Din: 2006
Cu: Vince Vaughn, Jennifer Aniston
Regizor: Peyton Reed
Gen: comedie, romance

O comedie siropoasa si usor rasuflata care mai e si plina de clisee. Scenaristul a mers pe calea batatorita si sigura a povestii dintre doi tineri indragostiti care se despart dintr-o prostie dar totusi sunt nevoiti sa locuiasca impreuna. De aici reies o serie de scene semi-comice, dialoguri taioase si situatii "inedite". Singurul element de originalitate e ca cei doi nu se impaca la sfarsitul filmului asa cum se intampla deobicei.

Un film relaxant care nu solicita prea mult neuronul, deci e bun pentru ca alunga plictiseala de duminica dupa-amiaza.