Ideocracy

Din: 2006
Cu: Luke Wilson, Maya Rudolph, Dex Shepard
Regizor: Mike Judge
Gen: tragi - comedie

In Romania statisticile demonstreza clar ca, in medie, o romanca naste 1,3 copii, pe cand o tiganca naste 3 copii. Facand niste calcule simple putem trage concluzia ca intr-un viitor nu foarte indepartat tiganii vor deveni din minoritate, majoritate. Ei.. cum suna?! Imnul national sa fie inlocuit cu o compozitie de-a maestrului Adi Minune, sarmalele si vinul cu micii si berea, puscaria cu hotelul de lux, dacia cu mercedesul, fotbalul cu "sticlismul", gimnastica cu datul din buric. Daca stau bine sa ma gandesc viitorul deja incepe sa se confunde cu prezentul.

Plecand de la aceeasi idee (cotropirea lumii de catre prostie, ignoranta si indolenta) Mike Judge creaza un film menit sa traga un semnal de alarma. Bineinteles ca actiunea transpune viitorul poporului american. "Inventatorii" democratiei moderne descopera un nou regim - "idiocratia" dupa ce numarul persoanelor lipsite de educatie ("cocalari" in traducere libera) a crescut vertiginos.

In anii 2000, Joe Bauers (Luke Wilson) - un soldat mediu din toate punctele de vedere care nu doreste decat sa fie lasat in pace intr-un post uitat de lume -este ales pentru a participa la un experiment militar. El impreuna cu o prostituata sunt criogenati insa, dupa 2 ani unitatea militara este abandonata iar cei care stiau de ei dispar. Dupa 500 de ani de "captivitate" cei doi sunt decongelati dintr-o greseala si descopera o societate alienata unde ei ar putea fi cu usurinta cei mai destepti oameni de pe pamant. Bineinteles, intr-o prima faza Joe incepe sa caute disperat o masina a timpului pentru a-i avertiza pe cei "de acasa" de viitorul Americii. Dar cand afla ca acea masina despre care toata lumea vorbea este doar un carusel dintr-un parc de distractii se hotaraste sa faca ceva pentru a ajuta societatea sa progreseze... macar un pic.


Desi filmul nu exceleaza la nimic inafara de idee, il revad constant pentru ca ma infioara gandul ca pelicula infatiseaza un viitor mai plauzibil decat cel din Total Recall sau Terminator. Oare cum va arata Romania stranepotilor nostri daca acum este in halul asta?

Modern Family

Din: 2009

Cu: Ed O'Neill, Sofia Vergara, Julie Bowen
Gen: Comedie

Eh si cam gata cu vacanta! De la jumatatea lunii septembrie au reinceput majoritatea serialelor iar cinematografele "gazduiesc" din nou filme care merita vazute... asadar si prin urmare, e cazul sa reincep activitate de pe blog.

Din lipsa acuta de productii cinematografice m-a prins un nou virus foarte periculos, cel al serialelor americane. Primul pe lista este Modern Family, preferatul galei premiilor Emy. Toata povestea porneste de la o familie americana tipica, plina de stereotipuri: Claire si Phil Dunphy (ea casnica, el agent imobiliar) parinti a trei copii adolescenti: Haley (dependenta de telefonul mobil, populara si not so bright), Alex (tocilara familiei) si Luke (usor retardat in stilul tipic american).



Cu toate acestea familia Dunphy devine "modern family" cu "ajutorul" rudelor lui Claire. Mitchel (fratele) este gay si are o casnicie fericita cu Cam impreuna cu care a adoptat o fetita vietnameza. Mitchel este working dad, avocat de meserie, si incerca pe cat posibil sa isi ascunda in public orientarea sexuala. La celalalt pol, Cam este "mama" familiei, casnic si cu trasaturi efeminate, el nu ezita sa isi arate in public afectiunea fata de sotul sau. Jay (tatal sexagenar) este proaspat casatorit cu Gloria, o columbiana cu 30 de ani mai tanara si care are si un baiat de 11 ani dintr-o casnicie anterioara. Jay (Ed O'Neil) este un milionar cu sotie superba si lipsit de orice grija ceea ce ne duce cu gandul la Al Bundy (celalalt personaj celebru al lui Ed O'Neil) si la viata lui nenorocita. Gloria inca se adapteaza vietii americane iar accentul ei face comunicare mai... interesanta. Manny, baiatul Gloriei, este un barbat in miniatura in care fierbe sangele latin. El scrie poezii, filirteaza cu fiecare fata care ii iese in cale si mediteaza profund la sensul vietii fiind mai apropiat de varsta lui Jay decat e Gloria.

Ce mi s-a parut genial a fost faptul ca Steven Leviatan, creatorul serialului, a ales sa prezinte viata familiei sub forma unui reality show cu cadre miscate si imperfecte iar interviurile "post factum", care surprind parerile tuturor, dau un plus situatiilor hilare in care sunt implicati. Cu toate ca prezinta viata lor normala dominata de rutina si obligatii familiale... ei reusesc sa transforme totul intr-o comedie.

Trailer -ul serialului il gasiti aici... pentru ca imaginile vorbesc de la sine.

Transformers "Dark side of the Moon"

Din: 2011
Cu: Shia LaBeouf, Josh Duhamel, John Turturro, Tyrese Gibson, Rosie Huntington-Whiteley, Patrick Dempsey, John Malkovich, Frances McDormand, Kevin Dunn, Julie White
Regizor: Michael Bay
Gen: Actiune, SF

Un film pe care asteptam de mult sa-l vad si fata de care am pareri impartite. Pe de o parte m-au impresionat efectele speciale care au fost, intr-adevar, speciale si m-a incantat faptul ca in sfarsit am vazut un film 3D care merita acest nume. Pe de alta parte m-a dezamagit scenariul si distributia.

Acum sa explicitam. In cea de-a treia parte a trilogiei, Sam Witwicky (Shia LaBoeuf) are, bineinteles, misiunea de a salva planeta de invazia robotilor extraterestri Decepticoni ajutat de Bumblebee (Chevrolet Camaro) si "gașca" autobotilor. Insa actiunea primeste o tenta mult mai serioasa, iar momentele comice trec in background ceea ce e un minus destul de gras. Cine ar putea uita scena in care casa Witwicky este atacata de pui de decepticoni sau cand Bee il ajuta pe Sam sa cucereasca fete?

In aceasta ultima parte, Decepticonii isi muta "sediul central" in Chicago unde monteaza celebrii piloni de distrugere a Soarelui. De aceasta data primesc si ajutor din parea oamenilor (reprezentati de Dylan - Patrick Dempsey - ei cum sa il distribui pe McDreamy in rol de ultimate evil... chiar nu merge). Dupa 15 ore de condus Sam & Co. ajung la portile orasului Chicago (care era acum sub asediu extraterestru) insa este abandonat de bravii soldati americani atunci cand vad distrugerile facute de decepticoni. Say what?! Ce fac bravii soldati?! In fine, dupa cateva momente de smiorcaeala Sam & Co. intra in oras cu toate fortele si reusesc, si de aceasta data, sa salveze planeta si iubita.



Filmul deschide de la inceput mai multe capitole (ba Apollo 11, ba Cernobîl, ba decepticoni) si pare nesigur cum sa gestioneze materia si cum sa prezinte personajele. De aceea unele par sa sara din baie (cum sunt parintii lui Sam care nu se stie ce cauta in acest film). Totul are raceala tehnicii combinata cu raceala glamour adusa de inlocuitoarea lui Megan Fox, Rosie Huntington-Whiteley (alta actrita - scandura), de albul glacial al biroului luxos al personajului negativ Dylan Gould (Patrick Dempsey) si de scenografia deja atat de familiara a fracizei. Decorurile, ca si eroii, sunt niste clisee. Numai personajul lui Shia, Sam, mai mai acorda o nota de flexibilitate si familiaritate.



Daca la capitolul originalitate sau profunzime filmul nu exceleaza, acest aspect este compensat din plin de grafica si executie tehnica. Imbinarea imaginilor de arhiva cu Appolo 11 cu stralucirea robotilor si a tehnologiei moderne este perfect realizata. De asemenea, scenele de lupta sunt pline de dramatism iar distrugerile - masive ( scena in care un decepticon "sufoca" un zgarie nori fiind apogeul). De asemenea, este primul (si probabil singurul) film 3D care are mai bine de jumatate din film efecte tridimensionale.

Si pentru ca prea am elogiat grafica, tehnica si efectele speciale, trebuie sa subliniez ca lui Michael Bay ia scapat faptul ca duduia Rosie alearga intr-o scena in rochie si pantofi iar in secventa urmatoare fuge de rupe pamantul incaltata in adidasi... albi. Inteleg ca modelului de renume international devenit peste noapte actrita ii era greu sa alerge pe tocuri, dar macar sa o fi incaltat in adidasi de culoarea pantofilor :)).

Water for Elephants

Din: 2011
Cu: Robert Pattinson, Christoph Waltz (laureat cu Oscar la categoria "cel mai bun actor intr-un rol secudar" pentru filmul Inglorious Basterds), Reese Witherspoon (laureat cu Oscar la categoria "cea mai buna actrita" pentru rolul din Walk the Line ).
Regia: Francis Lawrence
Gen: Romance, drama, biografic

Bazat pe romanul omonim al scriitoarei americane Sara Gruen, Water for Elephants are toate elementele necesare unui film bun. Are un pic de actiune si suspans, o poveste bine relatata (din fericire scenaristului i-a reusit adaptarea cartii iar actiunea nu este discontinua sau prea "inghesuita"), actori frumosi si mai ales talentati, o poveste de dragoste mai complicata, si savoarea circului din anii '30 (stralucire, magie si iluzie, wisikey de contrabanda si jazz).

Dupa ce ramane singur pe lume tanarul emigrant polonez Jakob Jankovski (Robert Pattinson) se vede nevoit sa-si ia destinul in propriile maini. Dar sa nu uitam ca ne aflam in 1931, perioada Marei Crize Financiare si a prohibitiei, prin urmare Jakob nu are multe alternative si, dintr-o pura intamplare, se urca intr-un tren al circului Benzini Brothers. Dupa ce isi petrece o zi facand munca de jos, Jakob reuseste sa-l impresioneze pe directorul circului, tiranul si neiertatorul August Rosenbluth (Cristoph Waltz), care ii ofera postul de veterinar al circului. Dar Jakob este la randul sau impresionat de tanara si stralucitoare dresoare de cai Marlena (Reese Witherspoon), sotia lui August. Jakob si Marlena incep un joc periculos al flirtului pana cand cei doi se indragostesc dar, din pacate, totul ajunge si la urechile lui August care se razbuna crunt pe cei doi.

Probabil va intrebati ce legatura are titlul cu aceasta poveste? Cel mai bine exemplifica aceasta legatura o replica apartinand lui August: "Cred ca eram in cautarea unui baiat care sa dea apa elefantilor.", iar un angajat ii raspunde nedumerit "Dar stiam ca noi nu avem elefanti!" subliniind inutilitatea prezentei lui Jakob. Cu toate acestea, dupa un timp, Benzini Brothers o cumpara pe Rosie, o elefentica de 53 de ani a carui destin va evolua in acelasi ritm cu cel al indragostitilor, va suferi la fel de mult ca si ei pentru ca nu reusea sa inteleaga lumea in care a fost fortata sa patrunda, dar va cunoaste si afectiunea, gloria si aprecierea publicului.

Pelicula este gandita dupa modelul povestirii in rama si, prin urmare, naratorul este insusi Jakob insa ajuns la o varsta venerabila de aproape 100 de ani. A fost chiar comic sa mi-l imaginez pe Pattinson drept un batran senil care vrea sa fuga cu circul. Dar a fost si mai comic cand am realizat diferenta de 10 ani dintre acesta si Reese Witherspon si faptul ca in Vanity Fair Pattinson a jucat rolul fiului ei (din pacate scenele au fost taiate la montaj). Si, facand o paralela cu Twilight, cum de tocmai Pattinson s-a pricopsit cu numele de Jakob?!

HINT: Din toamna va aparea pe marele ecrane o noua pelicula in care Robert Pattinson detine rolul principal - Bel Ami. Nu fac lobby pentru acest film datorita actorului ci datorita cartii omonime apartinand lui Guy de Maupassant, dupa care s-a realizat ecranizarea. Maupassant, in cartea sa, realizeaza o monografie a sfarsitului secolului XIX si prezinta lupta pe care o duce Georges Duroy de a accede pe scara sociala prin orice mijloace. Subiectul nu este unul original, fiind abordat si de Charles Dicken in "Marile sperante", de William Makepeace Thakeray in "Balciul desertaciunilor" sau de Stendhal in "Rosu si negru"dar este mereu binevenita o noua perspectiva asupra caracteristicii primordiale a omului - vanitatea. Prin urmare, pana la premiera filmului recomand sa cititi Bel Ami, asta daca nu ati facut-o deja.

Vampires Suck

Din: 2010

Cu: actori tineri si necunoscuti + chinezoiul din Hangover

Gen: Comenie, parodie

Dintre toate comediile cel mai mult imi plac parodiile :">. Situatiile exagerate, glumele explicite si discreditarea unui film care a inregistrat un real succes la boxoffice mi se par mai protrivite pentru denumirea de comedie decat 2 indragostiti constipati sub clar de luna. Deci pot sa spun ca filmul mi-a placut.

Actiunea se bazeaza pe parodierea primelor 2 filme din fraciza Twilight. Astfel, adolescenta emo Becca se vede in situatia de a se muta la tatal ei pentru ca maica-sa il urmareste prin tara pe Tiger Woods. Aici il cunoaste pe Edward Sullen, un adolescent vampir virgin si incep o poveste de dragoste cel putin ciudata. In urma unui incident Edward se vede nevoit sa plece iar Becca ramane parasita intr-o padure plina de vampiri. Inevitabilul se produce si The Black Eyed Pees... ooops vroiam sa zic cei trei vampiri fiorosi o ataca insa Jacob White and his Merry Men o salveaza :X. Crezand ca e moarta, Edward o paraseste pe Lady Gaga si hotaraste sa isi expuna fundul ridat in fata intregii scoli pentru a fi linsat de Zvolturi dar Becca il salveaza la timp... blablabla Happy End :)).

Nu te poti astepta la cine stie ce capodopera sau la o filosofie cinematografica nemaipomenita... e o parodie for God's sake :)). Lasa-ti neuronul liber si relaxeaza-te. Enjoy!

Thor

Din: 2011

Cu: Natalie Portman, Anthony Hopkins, Tom Hiddlestone

Regia: Kenneth Branagh

Gen: SF, actiune

In promo ne anunta ca vom urmari un film 3D dar doar pretul biletului ne aminteste de efectele 3D. La fel, trailer-ul ne avertizeaza ca va fi un film de actiune dar nu a depasit stadiul de comedie cu urme de telenovelism. Prin urmare, pot afirma ca este un film cu target foarte bine delimitat - fanaticii povestilor din comic books.

Care e totusi sinopsisul filmului? Thor (zeul tunetului din mitologia vikinga, fiul lui Odin din Asgard unul dintre cele noua regate din Univers) este exilat pe Terra dupa ce a provocat un razboi cu regatul ghetii ("what-it's-name"). Aici este lipsit de puterile supranaturale si de ciocanul magic (=)) ) fiind considerat un ciudat. Si cum ciudatii trag la ciudati, el o intalneste pe Jane Foster (Natalie Portman) - "a mad scientist" - care incearca sa-l integreze in comunitatea pamanteana. Intre timp, in Asgard, se afla ca fratele lui Thor - Loki - e defapt fiul dusmanului de moarte al tatalui sau (?!) si planuieste detronarea lui Odin si distrugerea lui Thor si a Terrei. Bineinteles ca Thor parcurge o calatorie spirituala deosebita si devine din printisorul arogant si rasfatat, un razboinic plin de moralitate, gata sa isi dea viata pentru Terra si pamanteni. Dupa o confruntare acerba Thor iese invingator si salveaza soarta Universului.

Singurul plus pe care il acord filmului este pentru modul de realizare a efectelor speciale (NU pentru 3D). Decorul rece si albastru din regatul ghetii si stralucirea din Asgard imi aminteste de Avatar. As mai acorda jumatate de plus pentru tenta comica desi, mai mult ca sigur, scenaristii nu au intentionat atatea situatii hilare precum "sunt The Extreme Evil si am venit sa distrug Pamantul dupa ce cobor din cer pe raza curcubeu".

In alta ordine de idei, imi pare rau de Natalie Portman ca s-a implicat intr-un asa proiect. Risca sa primeasca o Zmeura de Aur dupa ce a primit un Oscar pentru rolul din Black Swan, la fel cum a patit in 2004 Halle Berry. Actrita proaspat posesoare a unui Oscar pentru rolul din Monster's Ball a primit Zmeura de aur pentru cea mai proasta actrita in 2004 pentru rolul din Catwoman. Oricat de bun actor ai fi, daca ai un scenariu execrabil nu ai cum sa stralucesti. Oricum se observa faptul ca majoritatea criticilor de film nu apreciaza peliculele inspirate din comic books... hmmm ma intreb oare de ce?!

Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides

Din: 2011

Cu: Johnny Depp, Geoffrey Rush, Penélope Cruz, Ian McShane

Regizor: Rob Marshall

Gen: Fantezie, Actiune, Comedie

Intr-un cuvant: DEZAMAGITOR! :(. Si asta nu pentru ca filmul este intr-adevar prost ci pentru ca nu imi place banalitatea si minciuna. Zic banalitate pentru ca acest al 4-lea film din serie nu se deosebeste cu nimic de celelalte 3 (ei nu chiar cu nimic, disparitia lui Orlando Bloom din cast a fost remarcata... chiar eram curioasa cum i-o fi viata in locul capitanului Davey Jones) si zic minciuna pentru ca biletul l-am platit pentru un film IMAX 3D insa inafara de o sabie si de o feriga nu am vazut nimic special. Dar hai sa ii acord clementa in ceea ce priveste acest aspect, niciun film asa zis 3D nu are mai multe efecte :-J.

Sa ne intoarcem la ideea de banalitate. Ca deobicei, Jack Sparrow nu are o corabie cu care sa plece in cautarea unei comori (materializata in Fantana tineretii). Ca deobicei, legea este pe urmele lui si prin viclenie, manipulare si perfidie reuseste sa scape si sa puna mana pe o corabie. ELEMENT NOU: De aceasta data el este cel pacalit si in loc de comandant de nava ajunge un simplu matelor (detalii nesemnificative :)) ). Ca deobicei, in cursa pentru comoara se inscrie cel mai de temut pirat (in acest film in persoana capitanului Barbă-Neagră de pe "Queen Anne's Revenge") si un reprezentat sau 2 al unor monarhii europene. Evident ca are loc o batalie intr-o pestera si Jack saves the day, insa de aceasta data o salveaza pe frumoasa "piraterita" Penelope Cruz si nu pe tantalaul de Orlando Bloom. Finalul e la fel ca de fiecare data... cineva ramane parasit pe o caricatura de insula cu un palmier si Jack Saparrow se afla in situatia de a fi atat de aproape si totusi atat de departe de corabia lui mult iubita Black Pearl. Ah si sa nu uit de motivul sirenelor prezent in toate cele 4 filme.

In final nu pot spune decat ca acest film si-a atras simpatia publicului si a criticilor datorita povestii initiale si nici decum datorita scenariului nemaipomenit sau a regiei spectaculoase. Este un exemplu perfect de "ce-i prea mult strica". Cu toate acestea, rupt complet din contextul celorlalte 3 filme, Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides este un film bun.

Red Riding Hood

Din: 2011

Cu: Amanda Seyfried, Gary Oldman

Regizor: Catherine Hardwicke (a regizat si Twilight)

Gen: Fantezie, Thriller

Stiind doar denumirea filmului nu aveam mari asteptari... un alt film pentru copii. Apoi am descoperit ca e incadrat la genul thriller. Stiam ca basmele sunt destul de violente si au suficiente urme de horror dar totusi perceptia generala e ca basmele sunt harmless. Prin urmare m-am hotarat sa merg sa vad ce-i cu filmul asta... si nu regret :D.

Regizorul a afirmat intr-un interviu ca filmul se bazeaza pe varianta originala a povestii care e destul de infricosatoare si, astfel, filmul si-a primit doza de violenta si mister. Bineinteles ca storyline-ul a fost modernizat si lupul cel rau devine un varcolac (bine ca nu vampir) care terorizeaza un mic sat dintr-o padure medievala. De cateva generatii oamenii au facut un pact cu "lupul" si la fiecare luna plina ii lasau jertfa cele mai bune animale din gospodarie pentru ca ei sa fie crutati. Cu toate acestea "lupul" nu isi tine promisiunea si o omoara pe sora mai mare a Scufitei (personaj care primeste numele Valerie si o pelerina rosie). Ingroziti, satenii cheama in ajutor un preot (Gary Oldman) care promite sa ii scape de bestie. Preotul si alaiul sau seamana mai mult cu o comisie de inchizitie decat cu o fata bisericeasca blajina, supusa si cu frica lui Dumnezeu. Acesta le spune ca "lupul"este de fapt un varcolac si se afla printre ei sub forma de om. Astfel incepe isteria generala in cautarea lupului, suspecti fiind toti localnicii.

Ca in orice misiune in numele domnului, satenii isi pierd orice urma de umanitate si incep sa se acuze unii pe altii si sa recurga la masuri extreme pentru a afla cine e responsabil cu moartea tinerii. Totul ajunge atat de departe incat Valerie este acuzata de vrajitorie si condamnata la moarte pentru ca poate comunica cu "lupul"iar satenii incep sa se omoare intre ei. Intr-un joc ingenios al replicilor si al situatiilor stigmatul "lupului"este abatut asupra fiecarui personaj, spectatorul ajungand el insusi sa supecteze diferite personaje. Deznodamantul este, evident, imprevizibil, varcolacul dovedindu-se a fi persoana la care te astepti cel mai putin.

In concluzie pot spune ca filmul mi-a depasit asteptarile, dovedindu-se a fi plin de suspans, actiune, rasturnari de situatie toate pe fondul unei povesti de dragoste foarte complicata.

Fast Five

Din: 2011

Cu: Vin Diesel, Paul Walker, Jordana Brewster, Ludacris, Dwayne Johnson, Don Omar, Joaquim de Almeida

Regizor: Justin Lin

Gen: Actiune

Cel de al cincilea film din seria Fast and Furious este actiune pura, cu mai putine curse de masini dar cu mai multa poveste si, lucrul care m-am incatat pe mine cel mai mult, cu distributia originala + rolurile secundare din celelalte 4 filme.

Dupa un jaf care s-a soldat prost, Dom, O’Conner si Mia se refugiaza in Brazilia. Aici nu au parte de liniste si pace ci, din contra, sunt vanati de Interpol (reprezentat de "muntele"de agent FBI - Luke Hobbs) dar si de mafia de la care au furat. Din nevoia disperata de bani, cei trei se hotarasc sa-l jefuiasca pe omul care "conduce" Rio - Herman Reyes, iar cu cele 100 de mil de dolari sa se "pensioneze". Pentru a reusi ei ii cheama in ajutor pe cei mai priceputi hoti, vechii lor prieteni: Vince (Fast 1), Roman Pierce (Fast 2), Tej Parker (Fast 2), Gisele (Fast 4), Tego Leo (Fast 3), Han (Fast 3,4). Intr-o operatiune gen Ocean's Eleven resusesc sa duca misiunea pana la capat, ba mai mult, Dom il corupe pe Hobbes la fel cum a facut cu O'Conner in Fast 1 (exceptand sexul cu sor-sa, Mia).

Filmul se termina cu un cliffhanger deci ne vom astepta la un nou "episod", cel mai probabil peste 2 ani si, sper, va fi tot distributia originala cu toate ca se cunosc cei 10 ani care au trecut de la primul film si pana acum.

Daca totusi nu esti fan si vezi peste "pic-pocul" actiunii o sa ti se para un film prost, cu un storyline ilogic, suprarealist si cu actori slabi (Vin Diesel si Paul Walker nu vor castiga Oscarul pentru cel mai bun actor in viitorul apropiat :D). AH.. si apropo de storyline ilogic, Han nu murise in Tokyo Drift?

..............................................

TOP FILME FAST AND FURIOUS

1. Cel mai bun film - Fast 1

2. Cea mai buna coloana sonora - Fast 3 si Fast 5

3. Cea mai buna distributie - Fast 1

4. Cele mai bune scene de cursa - Fast 1 si Fast 3

5. Cel mai prost film - Fast 2

6. Cel mai emotionant scenariu - Fast 4

7. Cea mai buna cascadorie - Fast 4 (Cand Dom trece pe sub cisterna in flacari)

8. Cele mai multe scene de actiune - Fast 5

9. Cel mai bun actor - Joaquim de Almeida in rolul lui Herman Reyes din Fast 5

10. Cel mai prost actor - Vin Diesel

11. Cele mai frumoase masini - Fast 3

Syntax - Pride

Sexy little song ... just delicious :X

Syntax - Pride

Asculta mai multe audio diverse

Pour le connaisseurs => Ian Somerhalder (Damon) and Nina Doberv (Elena)

Birdy - Skinny Love

Birdy - Skinny Love

Asculta mai multe audio clasica

Life as we know it

Din: 2010
Cu: Katherine Heigl, Josh Duhamel
Regizor: Greg Berlanti
Gen: romance, comedie

Cum spuneam si in postul anterior, nu mai exista genuri de filme independente ci doar in combinatii. Prin urmare, regizorul si scenaristii filmului Life as we know it incearca sa combine cu succes drama, comicul de situatie si povestea de dragoste. Eu as spune ca le-a reusit. Cel putin nu ma zgarie pe retina.

In alta ordine de idei, pelicula prezinta povestea lui Messer (Josh Duhamel) un tanar frumos, bine platit si plin de sine si a lui Holly(Katherine Heigl) o tanara retrasa si cu ghinion in dragoste. Dupa o intalnire esuata, Messer si Holly ajung sa se urasca in ciuda faptului ca prietena lui Holly si prietenul lui Messer erau casatoriti si se erau obligati sa se intalneasca la multe evenimente sociale. In urma unui accident tragic prietenii lor isi pierd viata si le lasa custodia fiicei lor Sophie, in varsta de un an. Aflati in postura de a fi parinti desi nu se suportau, Holly si Messer sunt nevoiti sa depaseasca mai multe obstacole pana ajung, evident, sa se iubeasca.

Un film caruia ii lipseste originalitate avand in vedere ca Katherine Heigl joaca din nou rolul unei femei care mai intai se trezeste cu un copil si abia apoi se gandeste ca ar fi cazul sa se indragosteasca de tatal copilului. Ma refer, evident, la asemanarea cu Knocked Up.

Pe total e o comedioara reusita iar regizorul reuseste sa surprinda destul de bine situatia ridicola in care sunt pusi cei doi fara sa dea in penibil.

Love and Other Drugs

Din: 2010
Cu: Jake Gyllenhaal, Anne Hathaway
Regizor: Edward Zwick (are in palmares Legends of the Fall, Ultimul samurai si Blood Diamond)
Gen: comedie, drama, romance, biografic

Filmul are la baza cartea autobiografica "Hard Sell: The Evolution of a Viagra Salesman" a autorului Jamie Reidy care prezinta evolutia unui distribuitor de medicamente (Viagra in special) din anii '90. Dupa cum s-a mai demonstrat de zeci de ori un film adaptat dupa o carte autobiografica risca sa fie varza pentru ca sunt inghesuite prea multe elemente intr-un timp prea scurt. Prin urmare si Love and Other Drugs este un amalgam de fire epice si nici unul nu este dezvoltat suficient astfel incat, in final, nu poti dezvolta un sentiment de empatie. De altfel, am observat aceasta tendinta de a amesta genurile dramatice si in cazul altor filme. Se pare ca au disparut complet filme care sunt exclusiv drame, povesti de dragoste sau comedii. Doi tipi nu se pot indragosti fara cateva glume cliseistice, nevasta-sa nu poate sa moara fara 2-3 declaratii de dragoste siropoase, nu mai poti rade detasat la o comedie fara sa vezi inimioare si cupidoni. Se pare ca acest ghiveci prinde la public so... be it!

Se pare ca dihotomia titlului si cuvantul "and" au un rol foarte bun deoarece filmul urmareste doua planuri total diferite si ar putea cu usurinta ca se constituie in 2 pelicule distincte. Pe de o parte avem prezentata viata profesionala a lui Jamie (Jake Gyllenhaal), un tanar ce sufera de ADHD si din aceasta cauza nu are nici liceul terminat. Cu toate acestea, este foarte inteligent si abil, exceland in meseria sa si adunand suficienti bani pentru un trai mai mult decat decent. Succesul si banii duc automat la femei... multe femei frumoase. Si asta a fost partea cu "Other Drugs", sintagma tradusa ca din galeata de distribuitorii romani ("alte dependente").

Partea cu Love este acoperita de povestea cu Maggie (Anne Hathaway). Initial totul incepe cu o aventura sexuala usor cam vulgara pentru o comedie romantica. Nici unul dintre parteneri nu cauta apropiere si o relatie serioasa. Jamie nu doreste acest lucru pentru ca nu e in natura sa iar Maggie pentru ca e constienta de evolutia nu tocmai placuta a bolii ei - Parkinson. Dar, psihologia inversa isi face efectul si Jamie se indragosteste de Maggie ajutand-o sa depaseasca drama ce o presupune boala sa.



Asa cum am afirmat si la inceput nici unul dintre cele doua fire narative nu sunt suficient aprofundate incat nu te poti bucura concret de scuccesul profesional a lui Jamie pentru ca e undeva un fel de background story. Dar nici povestea de dragostea nu e bine fundamentata. Schimbarea din relatia lor este brusca si nedefinita, impactul bolii lui Maggie este slab conturat deoarece comedia atenueaza nuanta de dramatism.

In concluzie, daca nu sunteti stickler for details este un film perfect pentru o dupa amiaza usoara de weekend. Enjoy!

The Social Network

Din: 2010
Cu: Jesse Eisenberg, Andrew Garfield, Rooney Mara, Justin Timberlake
Gen: Biografic, Drama
The Social Network sau "cum sa devii unul dintre miliardarii lumii in mai putin de 10 ani" este un film despre ascensiunea lui Mark Zuckerberg (fondatorul celebrei retele de socializare Facebook) ca student al Universitatii Harvard la unul dintre cei mai mari oameni de afaceri in zilele noastre.
Inceputul filmului este asemanator filmelor cu adolescenti gen "American Pie" sau "Not another teen movie", in ideea ca ne prezinta viata de student al lui Mark si intamplarile care au contribuit la crearea retelei sociale. Din start, Mark este creionat ca fiind un student foarte inteligent, avand un iq peste media generala, dar in momentul cand lucrurile nu ii ies precum si-ar fi dorit, isi dezvaluie latura narcisista, egocentrista si razbunatoare. Ideea de retea sociala, in care sa-ti faci prieteni si sa tii legatura cu acestia, a aparut in momentul cand a fost cooptat de trei studenti sa realizeze un astfel de proiect la nivel de universitate. Mânat de un vis maret, Mark se decide sa-si patenteze propriul produs, ignorand in totalitate pe cei trei colegi. Produsul final "The Facebook" este lansat cu succes, incepe sa se raspandeasca si in alte campusuri studentesti, iar tanarul nostru informatician devine din ce in ce mai mult ingropat in mirajele propriei lui faime.


Habar nu am daca evenimentele prezentate in film sunt reale sau fictive si nici nu stiu de ce este apreciat de atata lume. Recunosc, am fost impresionat de film, numai datorita caracterului moralizator al finalului, dar in rest, este mediocru in celelalte aspecte: scenariul iti da senzatia ca a fost scris in graba, incercand cu disperare sa prezinte spectatorului cat mai multe evenimente (importante de altfel) din viata protagonistului, tranzitiile fiind prea bruste, fortate in anumite locuri; actingul este plat, din pacate, nu transmite nimic special, spre deosebire de rolul jucat de Colin Firth din The King's Speech.
Nu pot sa nu va recomand vizionarea acestui film; in ciuda tuturor minusurilor prezentate mai sus, este usor de digerat si pe alocuri amuzant, dar din punctul meu de vedere isi merita titlul de "just a movie about facebook".

Tangled

Din: 2010
Cu: Mandy Moor, Zachary Levi
Regizor: Nathan Greno
Gen: comedie, romance

Anul a inceput foarte bine in cinematografele romanesti. Printre cateva nume care merita o vizita la cinema este si Tangled/O poveste incalcita, un desen animat oferit de Disney si inspirat din povestea fratilor Grimm - Rapunzel. Povestea pastreaza doar cateva aspecte din cea originala precum turnul din padure, vrajitoarea si parul blond exagerat de lung. Restul "detaliilor" au fost cospetizate pentru a da bine in varianta comerciala. Prin urmare,printesa Rapunzel este rapita de o vrajitoare care o inchide intr-un turn din padure. Aceasta foloseste puterile magice ale lui Rapunzel pentru a ramane tanara si nemuritoare, pretextand ca este adevarata mama a sa si "detentia" este spre binele ei pentru a o proteja de raul din lume. Toate pana intr-o zi cand in turn se refugiaza un hot urmarit de garzile palatului. Curajoasa si determinata, Rapunzel reuseste sa-l convinga sa o duca pana la palat pentru a participa la sarbatoarea in cinstea printesei pierdute. Bineinteles ca au parte de multe aventuri si finalul este unul fericit iar cei doi, Flynn Rider si Rapunzel au trait fericiti pana la adanci batraneti.


Cu un buget de 260 mil de dolari, Tangled este desenul animat cel mai scump din istorie si al doilea din categoria filmelor (dupa Avatar, probabil). Pentru un asa buget ma asteptam la mai multe efecte si sa nu apara nicio greseala de montaj, cel putin nu una pe care sa o observe si un ochi neavizat. La un momentdat Flynn Rider raspunde la o intrebare insa in cadru e Rapunzel si ... guess what... buzele se misca in asa fel incat creaza impresia ca e replica ei :)).

In alta oridine de idei, pelicula pastreaza aceeasi nota comina pe care o au majoritatea desenelor animate din ultima vreme. Multe replici acide, comic de situatie si de caracter. Iar povestea este in asa fel construita incat fiecare categorie de public se poate identifica cu un personaj. Prin urmare, Rapunzel este adolescenta tipica, caruia i se refuza oportunitatea de a descoperi singura ce e "afara", Flynn Rider este un aventurier frumos si cu succes la fete :)), iar Mother Ghotel (vrajitoarea) pare a fi un parinte exagerat (inafara de faptul ca semana cu Cher). Prin urmare, atat copii cat si adultii au cate ceva de invatat din filmulet si daca nu, macar se amuza.

Uh uh uh sa nu uit! Calul Max cu valeitati de ogar si cameleonul au mari sanse sa ajunga noii Puss in Boots si Donkey din Sherk! Doua personaje foarte reusite care coloreaza si mai mult povestea!



Rapunzel: Something brought you here, Flynn Rider. Call it what you will... Fate... Destiny...
Flynn Rider: A horse?

Flynn Rider: You smell that? Take a deep breath through the nose.
[Breathes through nose]
Flynn Rider: Really let that seep in. What are you getting? Because to me, that's part man-smell, and the other part is really bad man-smell. I don't know why, but overall it just smells like the color brown. Your thoughts?

Rapunzel: So mother, earlier I was saying tomorrow is a really big day, and you didn't really respond, so I'm just gonna tell you: IT'S MY BIRTHDAY! Tada!
Mother Gothel: No no no, can't be. I distinctly remember, your birthday was last year.
Rapunzel: That's the funny thing about birthdays, they're kind of an annual thing.

[of a Wanted poster of himself]
Flynn Rider: This is bad! This is very very bad, this is really bad...
[holds up the poster]
Flynn Rider: They just can't get my nose right!
Stabbington Brother: Who cares?
Flynn Rider: [acknowledges a poster of the Stabbington Brothers] Well, it's easy for you to say! You guys look amazing!

Rapunzel: We made it.
Flynn Rider: Her hair glows!
Rapunzel: We're alive. We're alive!
Flynn Rider: I didn't see that coming.
Rapunzel: Eugene.
Flynn Rider: Her hair actually glows
Rapunzel: Eugene.
Flynn Rider: Why does her hair glow!
Rapunzel: Eugene!
Flynn Rider: [almost in hysteria] What!
Rapunzel: It doesn't just glow.
Flynn Rider: [Pascal smiles at him, smugly] Why is he smiling at me?

Flynn Rider: But I know what the big question is? Did Rapunzel and I ever get married? Well I am happy to say after years and years of asking, I finally said yes.
Rapunzel: Eugene!
Flynn Rider: Okay, Okay I asked her.
Rapunzel: And we're living happily ever after!
Flynn Rider: Yes we are.

Megamind

Din: 2010
Cu: Will Ferrel, Brad Pitt, Tina Fey, Ben Stiller, David Cross
Regizor: Tom McGrath
Gen: animatie, comedie

Dupa ce au abandonat proiecte precum Shrek sau Madagascar, DreamWorks da lovitura cu un nou desen animat plin de comedie - Megamind. Desenul se vrea a fi o parodie a filmelor cu supereroi, regizorul Tom McGrath declarand ca filmul e inspirat de Batman (1966) si Superman (1978). Insa pe langa ideea de parodie se mai contureaza inca doua idei (cam filozofice pentru un desen animat) Ma refer aici la ideea conform careia destinut ti-l construiesti singur si nu ar exista bine fara rau.

Storyline-ul este destul de simplu. Exilati de pe o planeta extraterestra, Megamind si Metro Man devin rivali de moarte inca din scutece. Din cauza unor evenimente neplacute din copilarie Megamind se hotaraste sa devina raufacatorul orasului, in timp ce Metro Man devine eroul din Metro City. Insa ce se intampla cand bad guy-ul invinge?! Raul ramane fara Bine si isi pierde scopul si intr-un final Megamind saves the day :)).

Trivia Stuff:
Cel putin 9 trimiteri la alte filme:

1. Roxanne, personajul feminin din film (voce Tina Fey), e răpită - după cum se vede şi din imaginile publicate mult înainte de lansarea filmului - de Megamind. Apoi este ameninţată ca va fi torturată. Acum se parodiază seria Saw, pentru că Megamind îi prezintă lui Roxanne tot arsenalul de obiecte ale torturii, iar ea - degajată - le clasifică, pe rând, ca fiind "demodate", "infantile", "clişeistice" etc.
2. Roxanne Ritchi a fost numită după Roxanne Simpson, reporteriţa din Ghost Rider (2007), jucată de Eva Mendes.Regizorul Tom McGrath declară că filmul e inspirat de Batman (1966) şi Superman (1978).
3. Costumul lui Minion e inspirat de monstrul din filmul Robot Monster (1953), unde apare un bărbat în costum de gorilă şi cască de scafandru pe cap.
4. Arca din Indiana Jones în căutarea arcei pierdută 1981 a ajuns, se pare, în camera comorilor lui Megamind.
5. La muzeul Metro Man, există o statuie a supereroului pregătindu-se să prindă cu mâna un avion. E o referinţă la Superman al lui John Byrne, unde supereroul îşi face intrarea prinzând cu mâinile un avion şi salvând-o pe Lois Lane.
6. Hal, cameramanul pămpălău din film, poartă o insignă galbenă cu emoticonul "faţă tristă." E o referinţă la Watchmen al lui Alan Moore, unde unul dintre supereroi (Comediantul) purta şi el aşa ceva. Comediantul însă era un justiţiar labil psihic, şi asta anticipează un Hal corupt şi dezechilibrat.
7. Mr. Miyagi (Karate Kid, 1984) l-a antrenat, se pare, şi pe Megamind. Pentru că acesta îi ţine portretul pe perete.
8. Minion îi spune lui Megamind cum că noul său costum se numeşte "Black Mamba" (Mamba negru). Black Mamba este şi codul Miresei din Kill Bill.
9. Filmul îl parodiază pe Superman (1980). Megamind ia înfăţişarea personajului lui Marlon Brando atunci când îl antrenează pe Titan.

Eu as mai adauga:
1. Antagonia numelor Megamind si Minion a raufacatorului si a acolitului este asemanatoare ca cea din Austin Power.
2. Coloana sonora cuprinde melodii precum Back in Black" by AC/DC, "Bad to the Bone" by George Thorogood and the Destroyers, "Highway to Hell" by AC/DC ceea ce ma duce cu gandul la Supernatural.
3. Culoarea albastra a lui Megamind imi aminteste de Avatar.

Credit pentru top

The King's Speech

Din: 2010
Cu: Colin Firth, Helena Bonham Carter, Geoffrey Rush
Gen: Drama, History
The King's Speech este un film ce descrie greutatile prin care George trebuie sa le depaseasca pentru a-si intra in atributiile de rege, intr-un moment de rascruce al istoriei moderne: inceperea celui de-al doilea razboi mondial. Filmul a fost si este in continuare apreciat de critici, in special datorita prestatiei actoricesti de exceptie al lui Colin Firth (George al VI-lea in film).
Problemele lui George, precum ati observat din numeroasele trailere, sunt strans legate de incapacitatea acestuia de a tine un discurs in fata natiunii, lucru deloc imbucurator considerand ca era unul dintre mostenitorii tronului Angliei. Desi este consultat de renumiti doctori si supus unor tratamente cel putin bizare, conditia psihica al lui George persista. Cand totul parea pierdut, face cunostiinta, prin intermediul sotiei sale, cu Lionel Logue un doctor/psiholog ce ii promite ca il va vindeca.


Filmul este construit in totalitate in jurul evolutiei viitorului rege: de la un om stapanit de frica, de dezamagire, de nesiguranta, privit de toata lumea cu indoiala, in ciuda statutului sau, pana la un adevarat rege al poporului, biruitor in lupta cu propriile temeri. Am apreciat acest lucru in realizarea filmlui; am apreciat abordarea regizorului mai mult pe latura umana, decat pe cea istorica. De aceea probabil, filmul este apreciat de atatia critici, de aceea am auzit cazuri cand spectatorii la cinema au aplaudat la finele peliculei (bineinteles, nu la noi in Romanica). Nu este un film filozofic (precum se voia a fi The kids are all right), nu este neaparat un film istoric, in adevaratul sens al cuvantului, este un film ce impresioneaza prin realitatea descrisa: ca pana si un adevarat rege, simbol al unei intregi natiuni, simbol pentru viitoarele generatii, este si el in esenta, un om.

Boardwalk Empire

Din: 2010
Cu: Steve Buscemi
Gen: actiune, drama
Premii: Golden Globe pentru cel mai bun actor si cel mai bun serial

De curand am descoperit un serial nou absolut genial :D. In sfarsit un serial care nu este superficial si are un buget mai mare decat multe dintre filmele hollywoodiene. Bineinteles ca este vorba despre un proiect al lui Scorsese.

Inspirat partial de cartea de non-fictiune "Boardwalk Empire: The Birth, High Times and Corruption of Atlantic City" de Nelson Johnson, Boardwalk Empire, serialul, se concentreaza pe viata boema si glamuroasa din America anilor '20. Razboiul abia se terminase, Wall Street era in plina ascendenta si viata era linistita si frumoasa in America. Actiunea incepe in 16 ianuarie 1920, data la care s-a pus in aplicare cel de-al 18 Amendament care prevedea prohibitia alcoolului. Desi actul a fost aprobat la presiunea unor grupuri religioase, acesta s-a dovedit a fi o oportunitate extraordinara pentru "micii" afaceristi care s-au transformat in gangsteri de legenda precum Al Capone. In aceasta conjunctura se afla si Enoch "Nucky" Thomson (Steve Buscemi) trezorierul sef din Atlantic City, oras aflat la cateva minute distanta de New Jersey faimos pentru faleza sa (engl. boardwalk) plina de cazinouri,, cabarete si hoteluri de lux unde, pentru cativa dolari, puteai simti din plin libertatea americana. Avand o personalitate disimulanta si duplicitara, Nucky jongleaza intre rolul de stalp al societatii, exemplu de bunatate si eloccinta, politician corupt si ganster contrabandist tesand si descusand intrigi si afaceri.



Un serial genial pentru ca ilustreaza foarte verosimil o epoca in care acei "banditi" erau gansteri si nu "gangsta", aveau o tinuta impecabila si nu erau niste negri cu blugii lasati si nu in ultimul rand totul era acoperit de lux.

Un fapt ce demonstreaza inca o data profesionalismul proiectului este realizarea genericului. Deobicei un generic surprinde 2-3 aspecte din serial, nimic prea fancy incat il derulezi pe repede inainte. Genericul de la Boardwalk Empire este o alegorie la conditia personajului principal. Nucky Thomson sta cu pantofii proaspat lustruiti pe malul oaceanului, privind in zare. Atmosfera senina si calma se intuneca prevestind o furtuna. Valurile oceanului incep sa aduca la mal din ce in ce mai multe sticle de rom. Cerul se intuneca si valurile se agita cuprinzandu-l pe Nucky. Insa cand furtuna trece si valurile se retrag Nucky paraseste plaja cu pantofii impecabili de parca nimic nu s-a intamplat....

Serialul se afla abia la prima serie ce cuprinde 12 episoade a cate 55 de min fiecare. Nu se aude nimic concret din partea HBO cu privire la continuarea actiunii insa, dupa premiile castigate si audienta inregistrata prevad ca vor mai fi cel putin 3 sezoane.

After.Life

Din: 2009
Cu: Christina Ricci, Liam Neeson, Justin Long
Regizor: Agnieszka Woitowicz - Vosloo
Gen: Thriller psihologic

Un film cu buget mic, incasari mici si... asteptari mici. Citisem diferite recenzii pe net despre After.Life si unii il catalogau drept reusit, altii sters dar toti erau de acord ca sfarsitul strica tot. Eu sunt de parere ca e un film plictisitor si previzibil. Fiind un thriller psihologic te astepti sa iti stea inima de suspans si sa ai parte de situatii fara iesire... dar nu. Totul e de un previzibil enervant.

Povestea incepe cu un cuplu obosit de rutina si o duduie enervanta si usor depresiva Anna Taylor (Christina Ricci). Dupa o cearta stupida cu iubitul, ea are un accident de masina si se trezeste pe o masa de autopsie dintr-o casa mortuara. Confuza si speriata, Anna are inca impresia ca traieste insa directorul casei, Eliot Deacon (Liam Neeson), o convinge ca el are puteri paranormale, ca poate vorbi cu mortii si ca ea... evident, este moarta. Cu toate acestea, pe parcursul filmului sunt multe scene care sustin ideea Annei cum ca ea nu este moarta, dar si cateva care sustin povestea lui Eliot. Finalul nu elucideaza concret povestea desi balanta se inclina in favoarea unuia.

Ideea filmului e destul de interesanta, nici jocul actorilor nu e rau insa regia e dezastroasa. Regizoarea a reusit sa transforme o idee buna intr-un film banal. A bagat multe scene care nu isi aveau nici un rost si care nici macar nu arata ok din punct de vedere vizual, scene care nu pot decat sa-ti starneasca rasul si sa te intrebi oare ce a fost in capul ei si ce a vrut sa evidentieze prin scena asta. In plus a ales sa difuzeze multe scene cu nurii Christinei Ricci. Eu inteleg ca mortii stau goi pe masa de autopsie si ca o bucata de sfarc face ca filmul sa se vanda ca painea calda... dar, la un momentdat parca imi zgaria retina. Putea sa insiste mai mult pe viata Annei inainte de accident sau pe povestea baietelului care pare a fi copia fidela in miniatura a lui Eliot Deacon. Daca tot vroia sa il foloseasca ca pe un element scary gen Haley Joel Osment in Al saselea simt concentra mai bine atentia asupra lui si ii dadea mai multe de facut decat sa ingroape un pui de gaina viu.

Cu alte cuvinte filmul surprinde (sau, ma rog, incearca) 3 aspecte: frica omului in fata mortii, incapacitatea de a accepta ca persoana iubita nu mai e si pasiunea bolnava si morbita a altora. Desi nu a facut nimic intr-o viata banala Annei ii e greu sa se desprinda de ea. De asemenea, Paul nu poate accepta ca logodnica lui a murit si incearca sa se atarne de orice urma de speranta. Pe de alta parte, il aveam pe Deacon, jucat magistral de Neeson, care ne face sa credem ca joaca cu mortii de chiar fun.

The kids are all right

Din: 2010;
Cu: Annette Bening, Julia
nne Moore, Mark Ruffalo, Mia Wasikowska, John Hutcherson;
Gen: Comedy, Drama

The kids are all right este unul din cele 10 pelicule nominalizate pentru titlul de "cel mai bun film" in acest an, la premiile oscar 2011. Subiectul principal al filmului surprinde viata lui Nic si Jules, un cuplu de lesbiene, si a copiilor lor, Paul si Joni, in momentul cand se decid sa-si intalneasca tatal biologic, sau mai bine zis, "donatorul de sperma".
Pe o scara de la 1 la 10, acord filmului nota 6, ceea ce inseamna un pic peste medie. Sunt inca nedumerit de ce anume s-a decis ca acest film sa fie nominalizat pentru premiile Oscar. Admit, subiectul filmului este, din punctul meu de vedere, inedit. Putine sunt filmele ce se incumeta sa abordeze un subiect atat de sensibil, precum casatoriile intre gay, daramite intemeierea unei astfel de familii, cresterea unui copil etc. Mai mult chiar, filmul trateaza de asemenea si ideea impactului pe care l-ar avea intalnirea membrilor familiei cu tatal biologic. "Ce fel de om este?", "Ce fel de om este, considerand ca a donat sperma?", "Care ii va fi reactia cand va auzi de noi?", "Este de treaba?", "Ma voi intelege cu el?". Cam acestea sunt intrebarile pe care regizorul a incercat sa le atinga in principal. Ce s-a intamplat mai departe? Pai, ca in orice film Hollywoodian, s-a simtit nevoia dramatizarii si exagerarii, pentru a prinde la public, pentru a impresiona si in final pentru a se vinde. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem, cam asta vrea publicul: putin (mai mult) dramatism, situatii neprevazute ce te fac sa te gandesti la sensul vietii, la rolul tau in aceasta viata, tratarea de subiecte filozofice si in final, gasirea unei solutii. Gasim toate aceste elemente in acest film, unele conturate atent si ingrosate cu bold pentru a sari in ochi, nicidecum a fi subtile, nu cumva ca spectatorii sa nu le sesizeze, altele fortat introduse in "timeline-ul actiunii" pentru a crea asa numitul factor de uimire ("wow-factor"). Astfel incat, in final, a iesit un ghiveci.

Pe scurt, (atentie celor care nu vor sa afle detalii specifice despre actiunea filmului) totul e frumos si bine la inceput: avem de-a face cu obisnuitele ciondaneli intre parinti, intre parinti si copii, acestia traiesc intr-o casa mare tipic americaneasca, copii se duc la scoala, au prieteni, se indragostesc, parintii (adica cele doua mame) fac sex noaptea in timp ce se uita la filme pornografice intre barbati, toata lumea e fericita. Totul pare sa se schimbe in momentul cand unul dintre copii, Joni, il contacteaza pe tatal ei biologic, Paul si stabilesc o intalnire. Tatal biologic, asa cum este conturat de catre regizor, e tipul oportunistului. Nu a absolvit colegiul la care s-a inscris, prefera munca facuta cu propriile maini decat cititul cartilor, ii place gradinaritul, detine un restaurant, are suficienti bani si femei la discretie. Asa cum va asteptati, Paul devine o parte importanta a vietii celor 4 protagonisti. Lucrurile incep sa scartaie in momentul cand una din cele doua mame, mai exact, Jules, are o relatie sexuala cu tatal biologic, pe fondul depresiei varstei mijlocii.


Singurul lucru care mi-a placut la film, a fost actingul. Dialogurile, comportamentul actorilor au fost foarte bine executate, naturale, mai ales rolurile celor doua mame. Pacat totusi de film pentru ca a tratat un subiect atipic, in cel mai tipic, "hollywoodian" si neoriginal mod posibil.

Un site util

Recent am descoperit un site foarte util pentru un cinefil amator ca mine :D. Ofera detalii despre filme, parerea criticilor si puncte de ranking pentru majoritatea filmelor de pe piata dar si pentru jocuri, muzica si seriale TV. Totul gasiti pe metacritic.com (click aici)

The Tourist

Din: 2010 (7 ian 2011 premiera in Romania)
Cu: Angelina Jolie, Johnny Depp
Regizor: Florian Henckel von Donnersmarck

Cat de mult am asteptat filmul asta! Cata promovare i s-a mai facut! Marele Tourist, Agelina Jolie filmeaza la Venetia, Johnny Depp toarna un nou film! Artificii Artificii... fasssss! Si cand ma gandesc ca am mai dat si bani pe biletul la cinema 8-|

Filmul incepe promitator cu fundul Angelinei in prim-plan. Aceasta joaca rolul Elisei, iubita unui evazionist urmarit in toata Europa atat de guvernul britanic caruia ii datora impozit pe averea sa uriasa cat si de un cap al mafiei de la care a furat cateva milioane de euro. Pentru a putea duce o viata normala acesta a realizat o operatie estetica de cateva milioane de dolari. Acesta intocmeste un plan pentru a se reintalni cu iubita sa fara a trezi suspiciuni. Prin urmare, in trenul dintre Paris si Venetia, Elisa flirteaza cu un necunoscut pentru a duce in eroare echipajul de filaj. Urmeaza doua- trei incurcaturi, un sarut banal si rasuflat, efecte speciale ieftine si un final care se vrea a fi original si neasteptat insa nu e nici una nici alta.

Probabil dezamagirea e mai mare pentru ca aveam asteptari de la film, dar mai ales de la actori. Angelina Jolie arata foarte imbatranita si obosita jucand scortos si necredibil iar Johhny Depp e incorsetat de un personaj normal care nu da ochii peste cap, nu se prosteste si nu are un comportament excentric. Numai un regizor german putea face asa o varza...